Articole

Afla ultimele noutati

A crescut îngrijorător numărul copiilor tulburați psihic și emoțional din cauza programului școlar, volumului mare de lecții și teme. Un elev de gimnaziu petrece în medie 8 ore pe zi cu programul scolar si teme, 6 ore pe săptămână (cel puțin),..

inclusiv sâmbăta, cu meditații la matematică, română și limbi străine. 

Elevii sunt doborâți din cauza ritmului școlar, complexitătii și volumului mare de teme, memorarea de informații inutile, presiunii cadrelor dictatice și a părinților care pun mare preț pe obținerea de calificative și note bune. Acestea și nu numai, în defavoarea dezvoltării creativității, a jocurilor educaționale, a comunicării, a competențelor civice, a dezvoltării emoționale, simpatiei și empatiei față de semenii lor. Toate acestea în defavoarea unor ore de informare cum ar fi :educația pentru sănătate, nutriție și de ce nu, educația pentru iubire.

Deficitul de atenție, anxietatea, oboseala, apatia, nervozitatea, furia,agresivitatea sunt în cea mai mare parte efectele presiunii la care sunt supuși copiii și a programului școlar supraîncărcat .La toate acestea se adaugă alimentația nepotrivită și atmosfera familială. Orele de sport, pictură, muzică sunt înlocuite frecvent de ore de matematică. Fără drept de apel!

Kilogramele de cărți și culegeri cărate în ghiozdan afectează pe termen lung coloana vertebrală și postura fizică. Lipsa oxigenării creierului, deoarece pauzele sunt prea scurte, 20 ,30 sau chiar mai multi copii intr-o sală de clasă. Alimentația neadecvată din timpul orelor de curs, toate acestea fac din copii concurenți ai problemelor medicale.

Necazurile micului și marelui școlar sunt multe, iar el se simte fără apărare, în fața tuturor cererilor și pretențiilor. Producerea de genii printr-o programă greoaie, necontrolată și neatractivă nu are niciun rezultat, pentru că genii sunt doar câțiva, olimpici la fel. Din zece copii doar unul spune ca-i place la școală iar asta se întampla in clasele mici cand sunt atrasi de noutate, apoi se plictisesc.

Sistemul de învățământ va fi unul de succes când copiii se vor duce cu drag si placere la școală, cănd lectia predată le va transmite o stare, o emotie ,un interes pe termen lung.

Sunt convinsă ca se întâmplă și lucruri bune, dar eu pe cele rele le aud, de la ei, de la copiii fără apărare.

Trist este că școala are un bici în mână, iar părinții un alt bici (că ,,așa trebuie”; ,,că băiatul vecinului a luat nota zece și tu nouă” ,,că dacă eu nu am putut trebuie să poți tu”;,, că trebuie să mergi la toate concursurile de mate, că-ți prinde bine în viață” ,,că altă treabă nu ai ,decât să înveți” (și nu zice nimeni nu, dar ce?); și ,,că până la urmă, eu te-am făcut eu te omor”!

Sunt convinsă că se întâmplă și lucruri bune, extraordinare poate, dar ce facem cu cele rele?